PROTOTIP PENTRU VERIFICARE
Baza furnizată
Profilul de materiale provine din blocul „Condiții bune”, foaia „Cf SREN” din Lungimi de ancorare si suprapunere.xls, nu dintr-o implementare integrală a Eurocodului. σsd = 435 MPa, η₁ = η₂ = 1; fără reduceri favorabile ale ancorării. Clasele de beton sunt cele din fișier. Nu este folosit blocul „condiții mediocre”. Factorul de suprapunere este 1,5, păstrat din modelul furnizat.
Numărare · opțiune activată implicit
N = max(0, ceil(dimensiunea perpendiculară/pas) − 1). ceil rotunjește în sus. Rezultă 9 bare pentru 1.000/100 și 6 pentru 1.000/150. Opțiunea „Repoziționează barele de margine” se poate debifa pentru vechea numărare INT. Calculul, plasele, U-urile și extrasul folosesc aceeași convenție. Bara de la limita golului se reprezintă în beton, cu acoperirea aleasă. Pozițiile și pasurile trebuie verificate pe planul real.
Ancorări și bordaj drept
lbd = (Ø/4) × 435/fbd se calculează separat pentru fiecare grupă a plasei și pentru bordaj, fără rotunjire la 5 mm. Se păstrează precizia internă completă; zecimalele din interfață sunt doar de afișare. Numai lbd al diametrului de bordaj, sau o valoare adoptată manual, intră în Lmin = X+Y+2lbd. Lungimea totală adoptată este ceil(Lmin/100)×100, cu surplusul repartizat egal la capete. Extensiile desenate și cotate provin din această lungime adoptată.
Gol înainte de betonare; distribuție 50/50. Bordaj identic sus/jos, după cazul mai solicitat, separat pe X și Y. Minim și criteriu strict de arie configurabile. Regula de extindere geometrică din figura pentru pereți este transpunerea solicitată de utilizator, nu o prevedere pretins universală pentru plăci.
U-uri · cote exterioare și lungime nominală
ØU este maximul sus/jos. Pasul automat este minimul pasurilor: ipoteză editabilă, care nu demonstrează corespondența suprapunerilor. Cota exterioară a ramurii este l₀ brut rotunjit superior la 100 mm, sau o valoare majorată manual. H exterior = h − c sus − c jos. Pentru h=200 și acoperiri de 25 mm rezultă 150 mm, nu distanța de 140 mm dintre axe pentru Ø10.
În extras: L nominal U = 2a exterior + H exterior. Exemplu: 0,60+0,60+0,15 = 1,35 m. Aceasta este convenția cerută pentru extras și masă, nu lungimea desfășurată pe ax a barei îndoite. Lungimile pe bucată și totale sunt în m, cu două zecimale. Cotele exterioare ale formelor fasonate sunt în cm (de exemplu 60 + 60 + 15), inclusiv diametrul dornului indicat lângă formă. Cotele planului și secțiunilor rămân în mm.
Geometria U respectă cotele exterioare: r=(Dm+Ø)/2; H ax=H exterior−Ø; a dreaptă=a exterior−r−Ø/2. Lungimea desfășurată pe ax este calculată separat, numai pentru control. Dacă porțiunea dreaptă rămasă este sub l₀ brut, se semnalează deficitul în ipoteza conservatoare de suprapunere numai pe porțiunea dreaptă; cota exterioară poate fi majorată manual.
Dornul implicit este păstrat din v0.1: 4Ø până la Ø16 inclusiv, 7Ø peste Ø16; poate fi mărit manual. Nu se verifică betonul la îndoiri. Nu se aplică reduceri de ancorare pentru curbă.
Ipoteze de reprezentare și limite
Dinspre fața plăcii: U, plasă X, plasă Y, bordaj X, bordaj Y și eventual diagonale. Contactul straturilor este o ipoteză geometrică. Diagonalele rămân manuale, fără dimensionarea necesarului sau ancorării. Distanțele opționale până la beton verifică numai încadrarea geometrică; în modul fără vecinătăți. Modul Vecinătăți modelează una sau două grinzi ortogonale, la același nivel superior cu placa, și contururi dreptunghiulare de context.
Nu sunt verificate complet: eforturile în placă, încovoierea, forfecarea, străpungerea, fisurarea, toate coliziunile, distanțarea dependentă de agregat, suprapunerile, durabilitatea și focul. Indicatorul verde confirmă numai controalele locale implementate. Detaliul trebuie verificat și asumat de proiectant înainte de execuție.
Etapa 2 — convenții adoptate explicit
Grinzile se definesc prin latură, distanță liberă, b × înălțime totală, acoperire și situația de dincolo. Se modelează maximum două grinzi ortogonale, cu fața superioară la nivelul plăcii. Numai d = 0 și contact pe toată latura suprimă bordajul paralel și U-urile de margine ale acelei laturi. La d > 0 se păstrează armarea fâșiei de placă. Nu se redistribuie automat pe latura rămasă jumătatea atribuită grinzii; grinda trebuie verificată separat.
Placă dincolo: continuare dreaptă. Gol dincolo: cioc numai dacă traseul barei ajunge efectiv la conturul golului. Regula este aplicată și armării curente gri. Aceasta este reprezentare locală și nu intră în extrasul oțelului de bordaj adăugat.
Golurile de context pot fi două dreptunghiuri independente sau un singur dreptunghi dincolo de fețele ambelor grinzi. Golul comun nu echivalează cu eliminarea a două fâșii de placă. Geometria grinzilor prevalează în volumul lor; golul mare nu este dimensionat.
Ciocuri — geometrie și control local
Implicit: îndoire verticală, sens Sus–jos — bara superioară în jos, bara inferioară în sus. În selector sunt distincte „Sus–jos”, „Toate în jos” și „Toate în sus”. Pentru bordaj, planul și sensul rămân editabile. Armarea curentă gri are permanent ciocuri verticale Sus–jos, indiferent de aceste setări; nici lungimea manuală a ciocului de bordaj nu se aplică barelor gri. Formele cu cote diferite primesc mărci diferite.
Eliminare geometrică, nu ascundere în desen: un component conex al plasei aflat numai în volumul unei grinzi de margine, fără porțiune în placă pe traseul său, nu este generat. Barele care provin efectiv din placă își păstrează ancorarea în grindă. O grindă sub placă continuă, fără contur real de gol dincolo, nu este tratată ca o lipsă de placă. Segmentele eliminate sunt numărate în platformă.
lbd al diametrului propriu se păstrează fără reduceri favorabile. Controlul traseului pe ax începe la fața apropiată a grinzii; aceasta este ipoteza locală adoptată în tool, nu o demonstrație a transferului eforturilor din placă. Se cumulează porțiunea dreaptă din grindă, arcul și ramura. Pentru îndoirea verticală automată, limita brută este h placă − c sus − c jos, folosind acoperirile maxime dintre placă și grindă. Poziția reală a stratului reduce limita; probele conservative de acoperire includ și capătul barei. Limita disponibilă este rotunjită în jos la 10 mm, fără a extinde ciocul sub placă în înălțimea grinzii. Dacă lbd nu este atins, deficitul este o eroare și exportul rămâne oprit. Pentru îndoirea în plan se păstrează profilul anterior, cu prag software 150 mm și majorare după lbd. O lungime de bordaj adoptată manual se verifică în betonul modelat; nu este limitată implicit de modul automat. Diametrul dornului implicit urmează profilul vechi 4Ø / 7Ø; betonul în zona curbei nu este verificat automat.
Extras pentru L: suma cotelor exterioare, rotunjită superior la 100 mm. La ciocuri verticale surplusul merge în capătul drept liber din placă, nu într-un cioc care ar depăși acoperirea. Dacă ambele capete sunt închise și nu există spațiu suficient, se semnalează eroare, fără a declara un modul care nu rezultă din geometrie. Când ramura este fixată manual, o insuficiență de ancorare rămâne eroare. Lungimea desfășurată pe ax este stocată separat. Ca la U, lungimea nominală cerută pentru extras nu trebuie confundată cu lungimea de debitare pe ax.
Controalele includ acoperirea în geometria modelată, pătrunderea în goluri, încadrarea U-urilor, lungimea de ancorare locală și suprapunerile fizice între ramurile ciocurilor. Nu sunt o verificare completă a coliziunilor cu armarea grinzii, care nu este introdusă în aplicație. Cazurile imposibile sunt semnalate și opresc exportul; nu se ascunde sau elimină armătură pentru a obține un desen aparent valid.
Referință de control pentru diferența dintre lungimea pe ax, fasonare și verificarea betonului la curbă: materialul JRC, Anchorage and lap splicing — Detailing (2011), §8.3 și §8.4. Motorul rămâne profilul XLS furnizat, nu implementarea integrală a EN 1992.
Controlul local al acoperirii folosește puncte pe traseu la maximum 20 mm, opt direcții în plan și probe sus/jos; nu este o demonstrație geometrică exactă pentru orice intersecție posibilă. Sunt controlate separat suprapunerile fizice ale ramurilor de cioc pe aceeași față. Nu este modelată carcasa de armare a grinzii și nu se verifică toate intersecțiile dintre toate barele.
PDF pentru constructor · v0.3.2
Planșa nu include regulile de calcul, echivalările, ancorările calculate, explicațiile de metodă și codurile avertizărilor. Acestea rămân în fila Calcul și în această fereastră. Dacă există erori, exportul și tipărirea din aplicație sunt oprite; avertizările cer confirmare în platformă. Planșa rămâne o singură pagină A3, cu plan, secțiuni, axonometrie, extras și cartuș.
Sus–jos este o regulă de orientare, nu o soluție automată de evitare a interferențelor între fețe. Decalarea ramurilor superioare/inferioare, inclusiv față de barele din celălalt strat, trebuie detaliată separat. Avertizarea rămâne în platformă; nu se presupune că această dispunere este automat gata de execuție.
Configurații v0.3 → v0.3.1
Valorile explicite salvate pentru bordaj sunt păstrate la import. Opțiunea veche „away” la îndoire verticală însemna „în jos” și se convertește în „Toate în jos”, fără schimbarea sensului. Grinzile noi primesc Vertical / Sus–jos. Comanda „Aplică Vertical + Sus–jos · lungime automată” actualizează explicit toate grinzile configurației curente. Barele gri folosesc întotdeauna noua regulă fixă. Verificarea asumată anterior trebuie reconfirmată după recalcularea unei configurații vechi.
PDF și configurații
PDF vectorial pe o singură pagină A3 landscape, cu font standard fără diacritice. Extrasul PDF este PER GOL; multiplicatorul de goluri identice se păstrează în centralizatorul web. Capacitatea lizibilă pe A3 este limitată la 12 mărci distincte. Vecinătățile și parametrii ciocurilor sunt salvați în JSON. Masa folosește 7.850 kg/m³, fără pierderi de debitare; la U se aplică lungimea nominală din suma cotelor exterioare. JSON păstrează intrările și opțiunea de numărare; la import se recalculează. Fișierele v0.1 sunt acceptate și primesc implicit noua opțiune activată dacă nu o conțin. Exportați biblioteca în JSON înainte de a muta aplicația într-un alt browser sau într-o altă locație.